Iscălituri prin Slănicul de acum un secol...

Când vă veţi plimba prin parcul izvoarelor minerale din Slănic-Moldova, aruncând priviri neatente peste urmele lăsate de înaintaşi, merită să vă aduceţi aminte de acest articol publicat acum 121 de ani...

Iscăliturile şi Slănicul. O notă caracteristică a staţiunilor noastre climaterice şi balneare e desigur obiceiul iscăliturilor, scrijiliturilor şi săpăturilor pe arbori, pe poduri, pe stînci, pe stîlpii chioșcurilor etc etc. Aseminea, iscălituri întîlneşti pe stînci ameninţătoare, aproape inaccesibile, pe marginea unei prăpăstii întunecate, într-un desiș de brazi pierdut în departarea munţilor, pe bolovanii unui izvor tăinuit, pe scoarța. unui brad dintr'o vale spăimoasă despicată în inima muntilor...

Deşi acest obicei găseşte dezaprobarea multora, şi în special a scriitorilor cari întîlnesc un fericit prilej să exhibeze tirade fulgerătoare asupra vanităţii şi prostiei (zic ei!) omeneşti, şi să creieze momente psihologice tot așa de pretenţioase şi tot atita de înalte ca şi vederile lor, totuşi de acord cu cea mai mare parte dintre cetitori, vroim să vedem numai partea poetică ce caracterizază această inclinaţiune spontană a omului..

Adeseori după ani îndelungaţi te reîntorci în locurile pe care le-ai vizitat în tinerețe. Cine ar putea tăgădui duioşia ce o simţi cind întîlnești numele unui prieten la care poate nu te mai gîndeai, care poate a părăsit lumea aceasta, uitat de mult? Cîte amintiri nu-ţi evocă acest mic semn ce a cetluit o clipă din viața aceasta etern curgătoare? Poate întîlnești şi numele tău printre altele prietenoase. Îţi revine în minte atunci, vremea aceea cu toate iluziile şi decepţiile ei, cu toate speranţele ei poate îndeplinite acuma, cu idealurile ei... Le revezi o clipă cu gîndul aşa cum erai, așa cum era pe atunci, ai învins legea asta fatală a clipelor care nu se mai întorc, a clipelor care-ţi rod inima şi sufletul cu nepasare crudă... Simţi plăcerea duioasă, senină şi înălțătoare a omului ce a întrezărit măreţia sublimă a nemurirei, cugeți, devii parcă bun şi mai îngăduitor pentru meschinăriile vieţii, mai generos, te regenerezi într'adevăr...

De aceea găsim că tiradele mîndre ale scriitorilor împotriva acestor simbole inocente, împotriva acestor cristalizări de clipe din viaţă nu numai că sunt nedrepte, dar mărturisesc o lipsă complectă de simţ şi de pătrundere sufletească.

Articol publicat la rubrica Fugitive  în săptămânalul Curierul Slănicului, 30 iulie 1904

6 martie: dimineața iarnă, la amiază primăvară...

 25,5 C amplitudine termică pentru Bacău! Explicaţia?  O combinaţie rară: noaptea precedentă a fost calmă şi senină,  umiditate foarte scazuta (10-15%), regim anticiclonal. Detalii aici.

Februarie 2025: de 12 ani nu a mai fost aşa de rece...

 Anul trecut am avut parte de cel mai cald februarie, record incredibil prin cei 7,0 C medie lunară. După un ianuarie foare cald (3,3 C ca medie lunară), februarie 2025 ne-a adus aminte de iernile normalităţii de odinioară: o medie lunară negativă (-1,6 C) nemaintâlnită de şase ierni.  Mai rece decât anul acesta a fost  în ultimii ani doar februarie 2012 (v. grafic)... Cele nouă zile de iarnă (zile cu temperaturi maxime sub 0 C) ne-au cam făcut să ne fie dor de luna ianuarie...😏 Să vină primăvara cea frumoasă!

Temperatura medie a lunii februarie în Bacău (2001-2025)

Temperatura maximă zilnică şi precipitaţiile căzute în Bacău (sursa: Meteo Radar)

Zbaterea iernii

 Cele mai reci zile din această iarnă...

Evoluții salariale

 Sursa: https://m.zf.ro/eveniment/radiografia-salariilor-pe-judete-si-polii-de-crestere-in-ultimul-22699459

Repere cronologice: 11 august 1968 - inaugurarea Insulei de agrement din Bacău

    "Soarele ca de litoral, prevestind torid ploaie postmeridiană şi jocul unor stoluri de pescăşuri, au atras în dimineaţa duminicii lui 11 august a.c. numeroşi băcăuani spre a participa la evenimentul mult aşteptat: inaugurarea insulei de agrement. O panglică barând intrarea pe podul atât de nou ca şi edificiile care populează crlmpeiul de litoral bistriţean, aştepta îmbujorată clipa - de emoţie în premieră.

Reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat şi ai colectivelor din întreprinderile care alături de mase largi cetăţeneşti şi-au adus o efectivă contribuţie Ia construirea insulei, au fost de faţă în aceste momente inaugurale.

În cuvintul emoţionant rostit de tovarăşul Vasile Talpă, secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., a fost subliniată participarea însufleţită a miilor de băcăuani care au prestat un uriaş volum de ore de muncă patriotică in traducerea în fapt a bogatei inspiraţii arhitecturale. Transmiţînd calde felicitări şi mulţumiri tuturor, vorbitorul a arătat, în încheiere, că acest „Ada Kaleh“ băcăuan — rezultat al împletirii bunei inspiraţii cu neprecupeţita vrednicie a maselor largi — îndeplineşte cerinţele tuturor vîrstelor către frumos, util, reconfortant.

Participanţii au trecut apoi in revistă ştrandul cu cele două trambuline, toboganul acvatic destinat copiilor, vestiarul cu o capacitate de 500 locuri, postul de prim-ajutor, cele 16 duşuri, întregul grup social.

Nu intenţionăm să fim părtinitori, dar restaurantul-fantezie care şi-a asimilat numele de „Marinarul“ şi care farmecă de departe, dominant, privirile, merită toate laudele. Simbolizind o navă, ba mai mult „împrumutînd" ceva din ale navigaţiei şi pescuitului prin plasele care pleacă din vîrful coşului-catarg ca pînze ale unei unei corăbii, restaurantul ne-a întâmpinat cu „marinarii“ aliniaţi pentru raport, nava-restaurant „Marinarul“ fiind gata de a pleca în largul... ospitalităţii. Şi cine n-a fost acolo poate regreta sincer; preparatele culinare, între care saramura, îşi adjudeca dreptul de specialitate a casei. Dar acesta e abia începutul. „Călătoria“ abia a început, la orizontul perspectivelor atît nava-restaurant, cît şi împrejurimile vor constitui atracţia nr. 1.

În largul viitorului apropiat se anunţă: darea în folosinţă a debarcaderului, care-şi va adăuga la cele 4 bărci alte 19; instalarea a două reflectoare care vor lumina bazinul de înot şi restaurantul. Iar jur-împrejur vor „inunda“ insula „valuri“ de flori, de gazon şi de plantaţii, care să creeze farmecul totalei relaxări.

Vă invităm şi vă dorim petrecere plăcută!"

(Aurel Stanciu - Duminică s-a inaugurat „Ada Kaleh“-ul băcăuan, în ziarul Steagul Roşu de marţi, 13 august 1968). Mulţumiri domnului Alexandru Colăcel pentru descoperirea acestui eveniment în presa timpului!

Bacăul turistic la Euronews România

 Un reportaj Euronews România cu prezentarea câtorva atracţii turistice din judeţul Bacău: click aici. Data viitoare vă aşteptăm pentru o şedere mai lungă. Bacăul are mult mai multe obiective demne de promovat la nivel naţional şi internaţional!

8 februarie: prima zi de iarnă!

 Prima zi de iarnă ca la carte, cu temperaturi ce nu au urcat la valori pozitive. Târziu, dar mai bine decât niciodată...în această ultimă lună de iarnă :)

Sursa: ANM Bucureşti

Ianuarie 2025 în zece caracteristici meteo

 Din nou o lună cu trăsături atipice. De data aceasta, ianuarie 2025, Gerar doar cu numele prin regimul parametrilor săi meteorologici. Care are fi aceste particularităţi?

1.     temperatura medie lunară: 3,3 C!. Atenţie, cu plus. Locul II în topul celor mai calde luni ianuarie, după  celebrul ianuarie 2007. De remarcat că în 77 de ani, în Bacău s-au înregistrat doar 14 ani cu valori termice pozitive ale primei luni din calendar: 7 între 1948 şi 2000 (1948, 1952, 1975, 1983, 1984, 1989, 1994) şi tot şapte în doar 25 de ani (2001-2025).

Graficul de mai jos ne oferă o comparaţie a regimului termic pentru cele trei luni ianuarie foarte calde.

2.     numărul de zile de iarnă (zile cu t max sub 0 C): niciuna!  Media temperaturilor maxime zilnice: 8,5 C.

3.     doar 20 zile cu temperaturi minime negative. Media temperaturilor minime zilnice: -1,9 C

4.     extremele termice au variat între două vârfuri de peste 17 C (17,6 C pe 8 ianuarie şi 17,1 C pe 29 ianuarie) şi o minimă absolută de doar -10,8 C (15 ianuarie)

5.     o singură zi geroasă: 15 ianuarie (-10,8 C)

6.     o lună cu deficit de precipitaţii: 14,8 l/mp (din care 10,8 l/mp într-o singură zi, 24 ianuarie), aproape la jumătate faţă de media multianuală.

7.     nicio zi cu strat de zăpadă. O analiză a stratului de zăpadă este disponibilă aici.

8.     11 zile cu ceaţă, cu două mai mult decât media bacoviană - vezi aticolul Orbecăind prin ceţurile Bacăului

9.     9 zile cu o durată de strălucire a soarelui de peste 6 ore. Şase zile total deprimante J (cu soare sub o oră).

10.  nu s-au înregistrat fenomene meteo deosebite.

    În concluzie, o lună excepţional de caldă şi fără albul iernilor de odinioară. Ajungând aici, nu pot să nu fac comparaţia cu două ierni dure, prinse de mine în copilărie:

-        Ianuarie 1985: temperatura medie lunară: -9,8 C, 23 zile de iarnă, 21 nopţi geroase. Mercurul a coborât până la -28 C. 31 zile cu strat de zăpadă (!). Grosimea medie a stratului de zăpadă: 25 cm…

-        Ianuarie 1987: temperatura medie lunară: -7,5 C. Minima lunară: -23,8 C. 23 zile de iarnă. 29 zile cu strat de zăpadă.

Două amintiri de atunci, înclinând spre ianuarie 1985: Una plăcută: Parcul Libertăţii îngropat în zăpadă, cu cele mai faine bătălii duse din spatele cazematelor şi a oamenilor de zăpadă... O intreagă echipă de pici îmbujoraţi, care ignorau până la epuizare frigul pentru câteva ore bune de joacă...Bucuriile unei copilării în care, pentru cei de generaţia mea, lipsurile impuse de Ceauşescu mai puteau fi cât de cât ignorate sau păcălite…O tempora, o mores! A doua amntire, nu la fel de plăcută: în aceeaşi iarnă tatăl meu plecase la un curs de formare la UAIC Iaşi. Pe atunci erau obligatorii acele “reciclări” (parcă aşa erau numite, informal). După câteva zile s-a întors acasă, povestind că niciun profesor nu a mai putut rezista în căminele studenţeşti în care fuseseră cazaţi. Înduraseră cu toţii un frig groaznic, înclusiv în amfiteatrele universităţii. Borcanul cu gem de caise (un gem extraordinar de bun, aşteptat de fiecare dată la revenirea din Dulcele Târg), îngheţase şi el pe drum, la întoarcere, în tren…

Trecător prin judeţ (35): Mănăstirea Cotumba din comuna Agăş

 Indiferent de vreme, #pefirulapei găsești liniștea și echilibrul de care este atâta nevoie... Astăzi: Munții Ciucului și Mănăstirea Cotumba.

Detalii: Cotumba, mănăstirea din braţele Cerului

Trecător prin judeţ: comuna Agăş

Harta mănăstirilor şi schiturilor din judeţul Bacău